Supravietuire
Privesc cu ochii-n lacrimi amintiri…şi mă întreb de ce aşa…
De ce ai plecat?…De ce nu eşti?…De ce nu se deschide uşa?
Privesc un orizont închis…şi nu găsesc nicio scăpare.
Încerc sa vad macar o rază…dar intunericul mă doare…
Oricât de mult aş suferi, oricâte lacrimi reci ar curge,
Dupa o noapte vine o zi, dupa o moarte curge sânge.
Soarele a apus în marea asta…nu mai e nicio lumină-n zare.
Dar soarele va rasari din nou…va răsări dar, într-o altă mare!
Doi ingeri asteapta
Placere neagra si dorinta, vise plutind printer nori
Demonul tau ma cunoastea, ma cheama si ma uita in zori
Ma cheama dispare si urla, tipa, aduce blestem
Oamenii, suflet moarte, fug inchid ochiii se tem.
Dar sufletul meu e ca noaptea, dominat de acelasi infern
Cand stelele mor el te cheama sa simti paradisul etern
Sa simti universul cum moare, se naste din nou din abis
O flacara neagra ce arde, un scancet, un diavol, un vis
Sorele s-a stins, inchis in noaptea de cristal
Doar luna pluteste pe aripi de val
Iadul se aprinde, pamantul vibreaza, doi demoni…un vis implinit
O lupta divina, o viata, o clipa. Doi ingersi ce asteapta…Umatorul Sfarsit
Dragostea razboiul dulce
Destinele privesc spre soare…sufletul viseaza efemer
Norii cauta raspunsul…Ce vor zeii de pe cer?
Lumea toata e pustie…e pierduta-n infinit.
Peste toate un singur zambet…zambetul din rasarit.
Oare cine da speranta intr-o lume fara vise ?
Cine se intreaba tragic…unde-s portile deschise ?
Cine stapaneste lumea peste umbre-ntunecate ?
Cine aduce visul dulce peste florile uscate ?
Sentimentul cel mai sincer si cel mai divin pacat
Dragostea…o lupta oarba sterge sangele uscat
Visul prinde astfel aripi si se-ndreapta-n absolut
Toata negura dispare…stele apar…intr-un sarut
Sperante
Frigul trece peste mine, soarele se stinge inchis
Sufletul imi tipa-n chinuri si ma-ndeamna spre abis
Noaptea iernii fara stele ma cuprinde peste tot
Moare-n mine viata-ntreaga mor iluzii, mor sperante…moare tot
Dar din negura totala, din infrnul cel mai crunt
Din atata suferinta se ridica o speranta…frigul se transforma-n vant
Vantul prinde apoi aripi care urca tot mai sus
Si o raza imi apare…o raza stinsa de apus
E un inger care plange si care viseaza stele
Iar eu in gandurile sale…vad si gandurile mele
Si atunci lumina sfanta sparge noaptea inghetata
Soarele rasare iarasi…dragoste aiat i fata
